T O M A C I O R B ?
Оn ?ara noastr? se bucur? de profund respect nu numai oamenii
remarcabili contemporani, dar ?i activi?tii progresi?ti din trecut, care au
adus ?tiin?ei ?i culturii un mare prinos.
Printre oamenii celebri ai rubricii noastre numele medicului umanist
Toma Corb? ocup? dup? merit un loc de onoare.
Dup? absolvirea оn anul 1893 a facult??ii de medicin? de la
Universitatea din Chiev, T. Corb? se оntoarce оn ora?ul s?u natal unde о?i
оncepe activitatea de medic- sanitar. Оn?elegоnd foarte bine dependen?a
direct? a bolilor de medicul cocial, T. Ciorb? a f?cut tot ce a fost cu
putin?? pentru a ridica nivelul culturii sanitare a ora?ului, mai ales a
cartierlor lui s?race, unde dоntuiau diferite boli infec?ioase ?i de copii.
Meritul deosebit al lui T. Ciorb? const? оn sfor??rile lui insistente,
pe care depunia pentru a ob?ine deschiderea unui spital de boli
infec?ioase. Numai energia nesecat? l-a ajutat pe vestitul medic s?
organizeze un astfel de spital ?i s?-l оnzestreze conform cerin?ilor
timpului. Оnfruntоnd mereu rezisten?a autorezisten?a auorit??ilor ?i a
medicilor particulari, оn mоnile c?rora se afla aproape toate asisten?a
medical?, doctorul Ciorb? ob?inea cu mare greu aloc?ri pentru amenajaea
spitalului ?i pentru medicamente, din care el le cump?ra pe acestea din
urm? din propriile sale mijloace destul de lumitate.
Doctorul Toma Ciorb? tr?ia modest, nu lua de la s?raci plat? pentru
ajutorul medical. Deseori el le d?dea pacien?ilor nevoia?i bani pentru
medicamente, оi ajuta cu lemne de foc, astfel u?urоndu-le оntrucоtva
existen?a.
Toma Feodosevici pe bun? dreptate ?i-a cо?tigat renumele de “doctor
m?rinimos” оn sensul deplin al no?iunii, deoarece el vedea оn pacient omul
c?ruia trebuia cu orice pre? s? i se dee ajutor medical, dar nici de cum o
surs? de venituri. Оns? nu numai prin acasta ?i-a cо?tigat el reputa?ia. El
a fost ?i un str?lucit medic-clinician, a c?rui experien?? ?i cuno?tin?e
erau оnalt apricieate nu numai de colejii s?i de la spital, dar ?i de
medicii ora?ului Chisin?u ?i ai оntregului ?inut al Basarabiei. Toma
Feodosievici era bine mai multe ori i s-a propus se lucreze. Оns? el n-a
vrut s?-?i p?r?seasc? ora?ul natal.
De-a lungul ve?ii sale zbucumate doctorul T. Ciorb? a adus o lupt?
continu? pentru оnlenirea soartei bolnavilor. ?i ce n-ar fi f?ut el: trata
sau consulta bolnavi, organiza campanii de vacvinare sau ?inea conferin?e,
о?i aducea aportul la deschiderea unor noi spitale sau preg?tea cadre
medicale – toate le оndeplinea cu оndemоnare, bucuros de faptul, c? face un
lucru necesar ?i de folos.
Drumul lui a fost anevoios. El a avut bucurii ?i nereu?ite, speran?e ?i
necazuri, оns? оntotdeauna visul i-a fost lsat de viitorul luminos al
poporului s?u.
?i viitorul acests a devenit realitate numai dup? realipirea Basarabiei
la Rusia.
Cоt nou aduce оn via?a noastr? fiecare zi. Cоte realiz?ri minunate avem
noi оn toate domeniile economiei na?ionale ?i оn sfera culturii ! Dar cum s-
a schimbat starea ocrotirii s?n?t??ii la noi оn republic? ! Ast?zi оn
Moldova nu exist? nici o localitate, nici un col?i?or, unde n-ar exista
institu?ii de tratament ?i profilaxie sau n-am avea lucr?tori medicali. La
noi muncesc cu оnsufle?ire mul?i medici- savan?i, func?ioneaz? diferite
institu?ii de оnv???mоnt medical, clinici de prima clas?. Dar au fost alte
vremuri odinioar?. Оmi amintesc de anii dup? r?zboi: ruine, epidemii,
mo?tenite de la regimul mo?ieresc-romоn; оmi amintesc cu groaz? de fe?ele
chinuite, ?in minte bine aceste lucruri, pentu c? le-am v?zut cu ocii mei.
Pentru c? eu am participat personal la lichidare consecin?elor sanitare ale
r?zboiului.
?n scurt timp noi am licidat aceste consecin?e ?i am ob?inut o mare
victorie оn domeniul ocrotirii s?n?t??ii poporului moldovenes. ?i aceast?
victorie a putut fi ob?inut? numai mul?umit? ajutorului efcient ?i
neprecupe?it, pe care ne l-a acordat partidul, guvernul, toate popoarele
sovetice fr??e?ti.
Оn prezent, cоnd facem minunatul bilan? al luptei pentru acrotirea
s?n?t??ii poporului, trebuie s? ne amintim ?i de veterinarii, care nu sоnt
ast?zi cu noi, dar care au tr?it ?i au luptat cu jertfire de sine pentru
combaterea bolilor оn condi?ii grele ale realit??ii burgheze.Nu putem s?nu
ne amintim ?i de concet??ianul nostruvestit –doctorul Toma Ciorb?.
Omul acesta, izolat оn lumea burghez? plin? de nedreptate ?i
violen??,asuprire na?ional? ?i exploatare, duce o lupt? neobosit? cu
nenorocirea ?i bolile oamenilor simpli, muncea cu jertfire de sine ?i era
foarte cinstit.Calita?ile оnalte ale doctorului Ciorb? ne impun un adоnc
respect fa?? de el ?i fac ca numele lui s? se bucure deo mare populartate.
Cartea de fa??, stimate cititor, este un omagiu cuvenit b?rb??iei ?i
umanismului acestui om.E un omagiu, meritat ?i de al?i activi?ti оn
medicin?, care оn anii grei de r?sp?ndire axcesiv? a bolilor sociale ?i
infec?ioas? ?i-au p?strat spiritul de оncredere оn victoria ra?iunii
omene?ti ?i au dus o lupt? eroic? pentru u?urarea suferin?ilor omene?ti.
Оn catre sоnt glorificate numele acelor care au p?strat cu sfin?enie ?i
a transmis genera?iei um?toare cele mai bune tradicii ale medicinii
na?ionale ob?ite?ti.
Acast? carte este destinat? mun?ii ?i inimii tinerilor medici,
viitorilor medici, care p??esc sau vor p??i оn rоndurile lupt?torilor
pentru fericirea oamenilor muncii. Ea apeleaz? la con?tiin?a noastr? s?
p?streze cu sfin?inie s? p?zeasc? cu fermitate prezentul ei ?i al nostru.
La 15 eanuarie 1864 оn familia ?tabsc?pitanuli din regimentul de
infanterie “Lublin” Feodosii Ivanovici Ciorb?, оn vоrst? de treizeci ?i doi
de ani, s-a n?scut primul copil.
Feodsii Ivanovici se n?scut ?i el оn familia unui militar sadea – a
ober-ofi?erului Ivan Ciorb?, b??tina? din judi?ul Ananev, fosta gubernie
Herson,- ?i, desigur, porni pe urmele lui. Оn r?zboiul ruso-turic din anii
1853-1856 el era deja comandant iscusit. Petru distin?ie оn lupt? el a fost
decorat cu ordinul “Sf. Stanislav” ?i cu cоteva medalii de bronz.
Peste un an dup? c?s?torie, spre marea lui bucurie, Alexandra
Sergheevna Zapolscaia-Unias, acum Ciorb?, о-a ?scut un fecor, pe care l-au
botezat оn luna februarie la biserica “Sf. George” din Chi?in?u, dоndu-i
numele Toma оn cinstea na?ului acestuia Toma Tomovic.
Feodosii Ivanovici ?i Alexandra Sergeevna au оnceput s? duc? o via??
fericit?. La un an a ap?rut ?i al doilea feceor Egor, pe urm? Alexandra
Sergheevna a n?scut оnc? trei fiice: Zinovia (8 iulie 1866), Anastasia (28
iulie 1867) ?i Tatiana (20 octombrie 1870). ?i оn sfоr?it, оn ziua de 6
octombrie a anului 1873 se na?te ultimul feceor – Ion, viitor matematician
?i revolu?ionar.
Оn anul 1868 Feodosii Ivanovici cu familia sa se stabile?te pentru
totdeauna la Chi?in?u. Ceva mai tоrziu familia a strоns cu greu o mic? sume
de bani si a cump?rat o c?su?? ?i un lot de p?mоnt pe lоng? ea оn satul
Gr?tie?ti, оn apropierea ora?ului Chi?in?u ?i s-a mutaat acolo. Оns? bani
totuna nu aveau destui. Iat? de ce atunci cоnd a venit timpul ca Toma s? se
duc? la ?coal?, a ap?rut оntrebarea: de unde de g?sit bani s?-l оnve?e? I-a
scos de la ispas Sidor Rocovski, o rud? dep?rtat?, asesor la colegiu. El n-
avea copii ?i a hot?rоt s?-l ajute pe Toma s? fie dat la оnv???tur? la
liceul №1 de b?ie?i. Deacea S. Rocovscii a prezentat direc?iei liceului
urm?torul angajament: “La cererea mea de la 22 iulie a anului 1875 despre
оnscrierea nepotului meu Toma Ciorb? la liceul din Chi?in?u, am onoarea s?
anexez angajamentul meu de a-l asigura cu toate recuzitele ?colare ?i de a
pl?ti regulat taxa pentru dreptul la оnv??tur?. El va tr?i la mine оn
sectorul I al or. Chi?in?u, pe straa Caucazului, оn casa doamnei
Turjanscaia”.
Un rol deosebit оn democratezarea procesului de оnv???mоnt la liceu a
jucat vestitul activist al оnv???mоntului public Chiril Petrovici
Ianovschii, absolvent al Univerit??ii din Chiev, om progresist dup?
concep?iile sale. Iat? ce spunea mai tоrziu unul din renumi?ii medici
moldoveni M.B. Slu?chii оn amintirile sale despre studiile f?cutela liceu
оn anii 60: “Scopul lui (despre C.P. Ianovschii – E.P.): principal era s?
dezv?lue l noi cele mai bune instincte umane”. ?i mai departe: “Rejimul
?colar pe timpul lui Ianovschii afost uman la gradul superlativ. B?tea cu
varga ?i carcera, silirea elevilor se stee оn ginunchi erau excluse”
Deosebit de respendite era printre absolven?i profesia de medic. Iat?
de ce din rоndurile lor au contribuit la prosperarea medicinii noastre, au
jucat un rol deosebit оn dezvoltarea ?tiin?ei ?i ocrotirii s?nоt??ii.
Primii elevilor ani tat?l s?u оl mai ajuta, оl ajuta ?i unchiul Sidor;
mai tоrziu nici ajutorul acesta nu-l mai primea. Dup? absolvirea clasei a
treilea Toma era amenin?at s? fie exclus din liceu, fiindc? nu pl?tise taxa
pentru studii. L-a salvat оntоmplarea. A murit renumitul negustor A. Cufli,
care l?sase prin tetament 4000 ruble din veniturile sale pentru a fi
?mp?r?ite ca burs? la cо?iva elevi s?raci.
Prin hot?rirea consiliului de tutel? ?i a colegului оnv???torilor
aceste burse au fost acordate fra?ilor Gheorghe ?i Luca Durdufi, Dumitru
Gaponov ?i Toma Ciorb?. Acast? burs? era “colacul de slvare”, cu ajutorul
c?ruia el a reu?it s? termine cu succes liceul ?i s?-?i continue studiile
la universitate. Elevii men?iona?i mai sus continua s? primeasc? acast?
burs? fiind deja studen?i.
Toma оnv??a cu st?ruin??, citea mult, era harnic ?i insistent, sincer
?i principial. Calit??ile acestea au contribuit la crearea unei atitudini
anumite fa?? de via?? ?i de obliga?iile sale. Оn anul 1877 via?a
Chi?in?ului s-a оnviorat. Aici au оnceput s? soseasc? militari din
avangarda armatei ruse. Tat?l lui Toma a hot?rоt s? fac? ?i el ceva
deosebit, nec?tоnd la vоrst?: a dat cerere s? fie trecut din nou la
serviciu оn armata activ?.
Оn ora? erau contonate cоteva spitale militare, conduse de doctorii оn
medicin? I.V.Einhorn, A.N.Radzevici, I.O.Noreico, S.I.Chenig?a?. medicul
?ef al spitalului de gubernie V.P.Tveordohlebov organiza vizite medicale
sistematice оn sec?ii cu participarea medicilor sosi?i din alte p?r?i.
Sosirea marilor savan?i ?i medici N.I.Pirogov, S.P.Botchin,
N.V.Sclifosofschii, C.C.Raier la Chi?in?u a devinit un mare eviniment оn
via?a medical? a ora?ului.в
Timp de doi ani elevii liceului au urm?rit desf??urarea evenimentelor
din Balcani.
Оn anul 1885 оntr-un termen scurt de dou? s?pt?mоni T.Ciorb? a sus?inut
unsprezece examene ?i оmpreun? cu al?i treisprezece colegi de liceu a
primit atestat de maturitate.
Starea meterial? a familiei era foarte grea, mai ales c? trebuia de
pl?tit ?i taxa pentru studiile fratelui mai mic Ion.Toma ar fi vrut s?
оnve?e mai departe, оns? totul depindea de aceea dac? i se acorda sau nu
bursa din fondul lui A.Ciufli. dup? multe ?ov?eli colegiul pedagogic a
hot?rоt, оn sоr?it, s?-i acorde bursa. Problema unde s?-?i fac? studiile el
o rezolvase din timp. Pe atunci deja func?iona calea ferat? Chi?in?u –
Odesa, ?i el a hot?rоt s?-?i fac? studiile la facultatea de ?tiin?e
naturale a Universit??ii din Novorosiisk. Оns? toamna numele lui T.Ciorb?
figura оn listele studen?ilor facult??ii de medicin? a Universit??ii “Sf.
Vladimir” din Chiev.
Alegerea Universit??ii din Chiev pentru continuarea studiilor de c?tre
T.Ciorb? era legat?, probabil, de o tradi?ie veche, c?ci pоn? atunci оn
ora?ul de pe Nipru veneau mul?i originari din Moldova, care о?i f?ceau
studiile la academia Chievo-Bra?caea.
Condi?iile igienice extrem de rele ale ora??lui contribuie la apari?ia
epidemiilor. Au fost cazuri, cоnd cele trei clase inferioare aproape
jum?toate din num?rul de elevi lipseau de la lec?ii s?pt?mоni оntregi.
Via?a lui Toma aici, la universitate, se deosebea cu mult de via?a lui
de la liceu.
Abea peste cоteva luni T. Ciorb? a оnceput s? studieze оn sensul deplin
al cuvоntului obiectele de medicin?. El оnv??a cu pasiune, mai ales, c?
avea a?a profesori, оncоt orice ?coal? medical? l-ar fi invidiat.
Toma c?uta s? nu lipseasc? nici de la o lec?ie interesant?, mici de la
o conferin?? sau adunare studen?easc?.Dar continuarea studiilor a devenit
mai grea: starea material? a lui Toma s-a оnr?ut??it de tot.
Trebuie de reamintit c? pe atunci numai cinci-?ase procente din tot
num?rul studen?ilor erau asigura?i cu burs?.
Mijloacele agonisite de Toma оn timpul vacan?ei de var? оn urma
serviciului, pe care оl f?cea el оn diferite spitale de zemstv?, erau
insuficiente pentru a acoperi cheltuelile de оntre?inere.Deaceea el a fost
nevoit s?-?i оntrerup? studiile de cоteva ori.?i totu?i perseveren?a ?i
r?bdarea, ajutorul prietenilor i-au permis s?-?i termine studiile ?i s? dee
cu succes examenele de absolvire.Cоnd i se оmоna multa?teptata diplom? de
gradul I, el era sigur, c?-?i va consacra via?a combaterii infec?iilor, c?
inima ?i cuno?tin?ele sale apar?ineau poporului.
Sa terminat procesul de formare a tоn?rului Ciorb?. El se ?ntorce ?n
ora?ul natal Chi?in?u cu inten?iea ferm? s? ?nceap? o lupt? grea ?i de
lung? durat? pentru s?n?tatea oamenilor.
La sf?r?itul anului 1893 el a reu?it s? ob?in?o anumit? sum? de bani,
cu care a cump?rat din Var?ovia dou? etuve model Iung, dintre care una a
fost l?sat? pentru nevoile ora?ului, iar a doua a fost trimis? оn jude?ul
Orhei, unde ap?ruser? cazuri de holer?.
Cu toate greut??ile, doctorul T.Ciorb? a reu?it s? rezolve aceste
probleme оn doi ani.
Оn anul 1896 оn fa?a mul?imii, adunate la marginea dinspre Buiucani a
ora?ului, a fost inaugurat spitalul pentru infec?io?i. Acest spital era
construit dup? proectul ?i sub conducerea doctorului T. Ciorb?. Cinci
foi?oare separate, situate la o distan?? anumit? unul de altul, morga ?i
alte cl?diri aucziliare, f?cute frumos din piatr? ?i acoperite cu ?igl?
ro?ie, d?deau spitalului un aspect оncоnt?tor pe fondul verde?ii.
T. Ciorb? devine medic-?ef al spitalului, medic-curant, bacteriolog
prosector, econom, pedagog pentru tinerii lucr?tori medicali,tat? bun
pentru to?i bolnavii. Pe atunci doctorul T. Ciorb? devine deja om renumit,
cunoscut de to?i de la mic ?i pоn? la mare.Оn sfоr?it, a devenit o
realitate visul lui despre aceea c? “combaterea eficient? a epidemiilor va
fi posibil? numai atunci cоnd va fi unit? ac?iunea a dou? organiza?ii
diferite –curativ? ?i sanitar? …”.
