Principala cauza a handicapului dup? accidente vasculare cerebrale, оn
majoritatea cazurilor o constituie hemiplegia. Aceasta necesit? un accent
deosebit asupra m?surilor de recuperare neuromotorie. Termenul “recuperare”
sau “reabilitare” expune complexitatea eforturilor оn domenii medicale,
fizice, psihologice, pedagogice, sociale, profesionale care au drept scop
evitarea invalidiz?rii bolnavului ?i reоntoarcerea lui la un mod de via??
normal. Se cunosc trei nivele ale reabilit?rii, atingerea c?rora au loc
prin diferite mecanisme.I nivel. Restabilirea
Scopul acesteia este de a atinge acela? efect a sistemei, оn acea?
componen??, care puteau fi temporar dezorganiza?i sub influen?a diferitor
factori.
Restabilirea are loc atunci cоnd nu au murit to?i neuronii, iar focarul
const? din elemente intacte. Inhibi?ia de protec?ie fiind o m?sur?
fiziologic? uneori cap?t? caracter patologic, durоnd timp оndelungat ?i
f?cоnd imposibile restabilirea func?iilor. Deaceea uneori o hemiplegie
poate dura mult timp, leziunea neuronal? fiind minimal?. M?surile medicale
trebuie оntreprinse anume la acest nivel, pentru a dezinhiba elementele
nervoase ?i stimularea lor ?i aceasta se poate ob?ine prin aplicarea
gimnasticii curative, masajului, fizioprocedurilor.
Acest nivel se ob?ine оn primele 6 luni dup? accidentul vasculr cerebral.
II nivel. Compensa?ia
La alterarea unei func?ii a sistemului, func?ia structurii lezate o
оndepline?te alta ce nu a fost traumatizat?.
Scoar?a cerebral? reac?ioneaz? orice modific?ri dintre organism ?i mediul
extern. La analiza impulsurilor noi ce vin оn cortex dup? lezarea
analizatorului motor, оn ea se formeaz? noi centre responsabili de
indeplinirea func?iei.
Mecanismul ce permite s? atingem nivelul compensa?iei оl prezint?
reorganizarea compensatorie, includerea оn оndeplinirea func?iilor
sistemelor cerebrale care оnainte nu le оndeplineau. Dar la acest nivel nu
se atinge o restabilire complet? a func?iilor, mi?c?rile sоnt schimbate, cu
defect.
III nivel. Readapterea, adaptarea c?tre defect.
Оn prezen?a unui defect evident, cu leziune neuronal? masiv? lipse?te
posibilitatea compens?rii din cauza afect?rii difuze a cortexului. La
pacient gradul handicapului va fi evident ?i persistent.
Scopul acestui nivel va fi de a оnv??a bolnavul c?tre auto deservire.
Se cunosc dou? tipuri de reabilitare:
1. sta?ionar?
2. de ambulator
Etapa de sta?ionar prevede acordarea paturilor pentru reabilitarea оn
sec?iile de neurologie, formarea unei sec?ii de reabilitarea pentru
tratarea bolnavilor оn perioada subacut?, sta?ionare de reabilitare de zi.
Оn ultimi ani оn toate ??rile este tendin?a de a mic?ora durata
reabilit?rii оn sta?ionar ?i a o transfera la etapa de ambulator. Cea mai
fregvent? form? de organizare a procesului de reabilitare este cea de
brigad?. Speciali?tii de baz? a brig?zii sоnt:
1. cinetoterapeuticul
2. fizioterapeuticul
3. psiholog medical
4. psihoterapiutul
5. lucr?tor al sferei sociale
6. logoped
7. neuropsiholog
8. lucr?tor оn sfera muncii.
Оn fruntea brig?zii se afl? neurologul cea trecut specializarea оn
reabilitarea medical?.
M?surile de baz? a reabilit?rii sоnt:
1. Cinetoterapia
2. Psihoterapia
3. Restabilirea func?iilor corticale superioare
4. Terapia prin munc?
5. Tratamentul medicamentos
6. FizioterapiaPerioada acut?, durata ei, este determinat? regresul procesului de
dislocare ?i edem cerebral. Оn ictus hemoragic durata 1,5 – 6 s?pt. Оn
ictus iscemic 1 –4 s?pt.
Оn aceasta perioad? se оntreprind m?suri pentru a salva via?a pacientului
?i a stabiliza func?iile vitale.
M?surile de recuperare se оncep cоt mai precoce, dar dup? stabilizarea
bolnavului. Reabilitarea pasiv? ce include cinetoterapia, masajul,
gimnastica pasiv?, respiratorie se оncepe din primele zile.
Reabilitarea activ? este strict individual? ?i depinde de caracterul
infarctului.
Reabilitarea pasiv?
Cinetoterapia — se оndepline?te sub form? de gimnastic? curativ?,
elementele c?reia sоnt:
1. pozi?iile anumite
2. mi?c?rile pasive
3. gimnastica respiratorie
4. privirea fixat? ?i motilitatea ocular?
5. masajul
Trebuia de ?inut cont de cre?terea treptat? a activit??ilor ?i
preоntоmpinarea oboselii.
Tratarea prin pozi?ii de gimnastica pasiv? se оncepe оn:
. ictus ischemic – la 2-4 zi
. ictus hemoragic – la 6-8 zi оn condi?ii de hemodinamic? stabil?
(cifrele TA- lucr?toare, FR- 18-19`, pulsul ritmic.)I.Tratarea prin pozi?ie
Dezvoltarea contracturii hemiplegice cu poza Vernike-Man apare la aflarea
оndelungat? a membrilor paretice оntr-o pozi?ie – aferenta?ia permanent? de
la mu?chi duc la formarea оn SNC a unor focare sta?ionare de excita?ie.
Exist? diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea
apari?iei contracturilor.
Schema I (dup? Tcaceva)Alterarea periodic? a pozi?iei membrelor оn pozi?ia bolnavului pe spate
?i pe o parte.
Pozi?ia pe spate (des. 1-4) invers? pozi?iei Vernike-Man. Mоna paretic?
se aranjeaz? pe o pernu?? ca toat? mоna ?i centura scapular? s? ie la un
nivel pe suprafa?a orizontal?. Apoi mоna se aduce lateral pоn? la un unghi
de 90 є (la dureri se face lent), se оndreapt? ?i se supineaz?. Mоna
оntins? s? fixeaz? cu langeta, iar pe um?r se pune un s?cule? cu n?sip.
Picorul paretic se flecteaz? оn articula?ia genunchiului sub un unghi de 15-
20є ( se pune un rulon sub genunchi), planta s? flexeaz? sub un unghi de
90є ?i se men?ine a?a fixat? de pat.
Pozi?ia pe partea s?n?toas?.(des.4.2.)
Membrele paretice ocup? o pozi?ie flectat?.
Mоna se flecteaz? оn articula?ia um?rului ?i cotului, se pun pe o pernu??,
piciorul se flexeaz? оn articula?ia coxofemural?, genunchiului ?i
talocrural?, se aranjeaz? pe alt? pern?. Dac? tonusul muscular nu s-a
m?rit, pozi?ia pe spate ?i pe o parte se altereaz? la fiecare 1,5-2 ore,
iar pe partea s?n?toas? 30-50 min.
Schema II(dup? J. Vontighem 19919)
Alterarea pozi?iilor pe spate, partea s?n?toas? ?i partea bolnav?.
I. Pozi?ia pe spat (des. 4.3.)
Capul pe pern?, gоtul flectat, umerii se sus?in cu perna. Mоna paretic? se
aranjeaz? pe pern? la distan?? de la corp, оndreptat? оn articula?ia
cotului ?i mоinei, degetele оntinse. Coapsa paretic? este оn extensie ?i
pus? pe pern?.
II. Pozi?ia pe partea paretic? (des. 4.4.)
Capul se stabilizeaz? оn pozi?ia comod?, trunchiul pu?in оntors ?i se
men?ine din spate ?i picioare cu perne.
Coapsa piciorului paretic se aranjeaz? оn extensie, articula?ia
genunchiului оn flexie u?oar?. Mоna paretic? s? оntinde pe pern?. Mоna
s?n?toas? se aranjeaz? pe pern? sau pe corp. Piciorul s?n?tos – pozi?ie pe
pern? u?or flectat оn articula?ia genunchiului ?i cocsofemoral?.
III Pozi?ie pe partea s?n?toas? (des. 4.5.)
Capul ocup? o pozi?ie pe o linie cu trunchiul, trunchiul u?or flectat
anterior. Mоna paretic? se aranjeaz? pe pern?, flectat? оn articula?ie
um?rului sub un unghi de 90є ?i оntins?.
Piciorul paretic u?or flectat оn articula?ia coxofemoral? ?i artiula?ia
genunchiului, gamba ?i planta sоnt plasate pe pern?.
Mоn? s?n?toas? ocup? o pozi?ia comod?. Piciorul s?n?tos se aranjeaz? оn
extensia articula?iei genunchiului ?i articula?ia coxofemoral?. La tratarea
prin pozi?ie se va ?ine cont ca mоna ?i articula?ia um?rului membrului
paretic s? se afle la acela?i nivel pentru a ivita extensia capsulei
articulare. A?a o extensia apare destul de fregvent ?i este оnso?it? de
apari?ia durerilor.
II.Mi?c?rile pasive.
Amelioreaz? circula?ia оn membrele paretice, contribue la sc?derea
tonusului muscular, precum ?i stimuleaz? apari?ia mi?c?rilor active
datorit? influien?ei reflectorii a impulsa?iei aferente ce apare оn mu?chii
?i articula?iile membrelor paralizate.
Pentru a diminua hipertonusul muscular ?i preоntоmpinarea apari?iei
schineziilor musculare pasive se оncep din articula?iile mari a membrelor
treptat trecоnd la cele mici.
Mi?c?rile pasive se fac atоt pe partea bolnav? cоt ?i pe cea s?n?toas? cu
un temp lent (tempul rapid m?re?te tonusul muscular). Pentru acasta
metodistul cu o mоn? apuc? extremitatea mai sus de articula?ie, cu alta mai
jos, f?cоnd apoi mi?c?ri оn aceasta articula?ie оntr-un volum cоt mai
deplin.
Оn fiecare articula?ie se fac 5-10 mi?c?ri. Mi?c?rile pasive se asociaz?
cu gimnastica respiratorie ?i оnv??area bolnavului оn relaxarea activ? a
mu?chilor.
Оn efectuarea mi?c?rilor pasive оn articula?ia um?rului nu se recomand?
abducerea ?i flexia brusc? a mоinii paretice оn articula?ia um?rului pentru
a preоntоmpina traumatizarea ?esuturilor periarticulare.
Pentru a preоntоmpina extinderea capsulei articula?iei um?rului se
оntrebui?eaz? procediul “de оn?urubare” a capului humeral оn fosa
articular? metodistul cu minele treimile inferioare a gambelor flectate оn
articula?iile genunchiului ?i efectuiaz? alterоnd flexia ?i extensia оn
articula?ia genunchilor ?i coxofemurale cu alunecarea concomitent? a
plantelor pe pat.
La efectuarea mi?c?rilor pasive un rol se acord? apari?iei sinchineziilor
оn membrele paretice. La efectuarea mi?c?rilor оn membrul inferior cu scop
de a preоntоmpina apari?ia sinchineziilor оn mоna paretic? bolnavul
оnclea?t? degetele mоinilor “оn lac?t”, sau apuc? cu palmele articula?iile
cotului.
Оn timpul cоnd metodistul face mi?c?ri pasivi оn piciorul paretic,
bolnavul cu mоna s?n?toas? face mi?c?ri cu mоna paretic? opuse celor
sinchinezice.
Pentru preоntоmpinarea sinchineziilor оn picior la efectuarea mi?c?rilor
оn membrele superioare picioarelor paretic poate fi fixat cu o langet?.Ш MASAJUL
Mi?c?rile active
Оn lipsa contraindica?iilor se оncep:
ictus hemoragic –la 15-20 zi
ictus ischemic-la 7-10 zi de boal?.
Cerin?a de baz? –dezolarea strict? a sarcinii ?i cre?terea ei treptat?.
Se desting exerci?ii cu caracter static оn care are loc contrac?ia tonic?
a mu?chilor ?i exerci?ii cu caracter dinamic-оnso?it de efectuare
mi?c?rilor. Оn pareze severe gimnastica activ? se оncepe cu exerci?ii cu
caracter static ca fiind mai u?oare. Aceste exerci?ii, constau оn
men?inerea segmentelor membrelor оn pozi?ia dat?.(de cinetoterapeut) .Оn
tabelul 4.1 sоnt ar?tate unele exerci?ii de a?a caracter.
Exerci?iile cu caractre dinamic se efectuiaz? оn primul rоnd pentru
mu?chii tonusul c?rora deobicei nu se m?re?te: m. abductor a um?rului,
supinatori, extensorii bra?ului, mоinii, degetelor, m. abductori ai
coapsei, flex?rii gambei ?i plantei piciorului.
Оn pareze profunde se оncepe cu exerci?ii ideomotorii (bolnavul la
оnceput trebuie s?-?i imagineze singur exerci?iile date, iar apoi s?-le
efectuieze, comentоndu-le verbal) ?i exerci?ii оn condi?ii necomplicate.
Aceste condi?ii constau оn оnl?turarea for?ei de greutate, ?i for?ei de
frecare ce complic? efectuarea exerci?iilor. Pentru aceasta mi?c?rile se
fac pe o suprafa?? orizontal?, neted?, cu ajutorul metodistului care
men?ine segmentele membrelor mai jos sau mai sus de articula?ia оn mi?care.
O importan?? se acord? mi?c?rilor izolate оn articula?ii. Petru aceasta
se folose?te procedeul de opunere mi?c?rii active, ce permite metodistului
de a regula cu sarcina оn diferite grupe de mu?chi. Trebuie de urm?rit
respira?ia (nu se permite re?inerea respira?iei), extinderea m. hipertonici
la inspira?ie. Se efectuiaz? toate mi?c?rile posibile petru aceast?
articula?ie cu un temp lent. La baza form?rii deprinderilor motorii st?
formarea unor leg?turi оntre diferi?i analizatori corticali, atunci la
gimnastic? curativ? se folosesc diferite forme de aferenta?ii (stimula?ia
proprio- ?i exteroreceptorilor).
Spre sfоr?itul perioadei acute a bolii se complic? ?i caracterul
mi?c?rilor active, fregven?a repet?rii lor, se оncep exerci?ii ?i pentru
trunchi (оntoarceri ?i оnclin?ri laterale, flexie, extensie.)
Оncepоnd cu a 8-10 zi оn ictus ischemic ?i de la 3-4 s?ot. оn ictus
hemoragic dac? permite starea general? a bolnavului ?i hemodinamic?,
bolnavul se оnva?? a ?ede. La оnceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durat?
de 3-5 min. i se d? o pozi?ie semi?ezоnd? sub un ungi de 30є. Оn decurs de
cоteva zile sub controlul pulsului se m?re?te unghiul ?i durata.
Accelerarea pulsului la schimbarea pozi?iei nu trebuie s? dep??easc? 20
b./min.,la apari?ia unei tahicardii evidente se mic?oreaz? unghiul de
a?ezare ?i durata procesului.
Peste 6 zile unghil de ridicare se m?re?te pоn? la 90є, iar durata —
pоn? la 15 min. apoi se оnva?? a?ezarea cu picioarele coborоte (mоna
paretic? se fixeaz? pentru a preоntоmpina extinderea capsulei articulare a
um?rului.
Оn timpul a?ez?rii piciorului s?n?tos periodic se aranjeaz? pe cel bolnav
pentru a repartiza masa corpului pe partea paretic?.
Se trece la pozi?ia оn picioare lоng? pat pe ambele picioare ?i alterоnd
un picior cu altul (fixоnd articula?ia genunchiului pe partea paretic? cu
ajutorul langetei),mersul pe loc, apoi pe mersul prin salon, coridor cu
ajutorul metodistului, iar pe m?sura оmbun?t??irii mersului – cu ajutorul
cоrjelor.
Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care const?
оn flexia concomitent? a piciorului оn articula?ia flexo-femural? ,
genunchiului , taloclural?. Ultima etap? este mersul pe sc?ri . mоna
paretic? s? fie fixat?. M?surile metodice pentru оngrijirea bolnavilor cu
hemiparez? sоnt date (tab.4.3).MASAJ (III punct al reabilit?rii pasive )
Masajul оn lipsa contraindica?iilor se оncepe la acela?i termen dup?
ictus, оn ictus ischemic – la 2-4 zi de boal?
ictus hemoragic – la 6-8 zi de boal?.
Masajul se face оn pozi?ia bolnavului culcat pe spate ?i partea
s?n?toas?, zilnic, оncepоnd cu durata de 10 min. ?i treptat m?rim durat?
pоn? la 20 min. Masajul mu?chilor poate influen?a la starea tonusului
muscular: оn pareze spastice excitarea energic? a ?esuturilor duce la
cre?terea spasticit??ii. M?rirea spasticit??ii poate fi cauzate ?i de
tempul mi?c?rilor masante (semnul lent scade tonusul muscular).
Deoarece оn hemiplegie este o hipertonie selective, masajul tot trebuie
s? fie selectiv.
La efectuarea masajului pentru mu?chii hipertonici se face netezirea,
frecarea circular? ?i vibra?ia neоntrerupt?. La masarea mu?chilor
antagoni?ti se folose?te netezirea, frecare ?i vibra?ia оntrerupt?.
Masajul se оncepe de la segmentele proximale ?i continue spre cele
distale a membrelor. Se atrage aten?ie mas?rii m. pectoral mare cu tonus
m?rit, se face netezire lent?, ?i m. deltoid – cu tonus sc?zut (se face
masaj stimulant).
Masajul se face timp оndelungat, la un curs 30-40 de proceduri. Durat?
m?surilor de reabilitare оn sta?ionar nu dureaz? mai mult de 1,5-2 luni.
Ulterior bolnavul se transfer? la centre de reabilitare ambulatorii.Tabelul 4.1.
Exerci?ii pentru contrac?ia static? a mu?chilor membrelor
|№ |Exerci?iul |Pozi?ia ini?ial? ?i metodica de |
| | |afectuare |
|1 |Contrac?ie static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?: |
| |mu?chilor extensor a |pe spate, um?rul paralel |
| |mоinii ( des. 4.7.) |trunchiului, antebra?ul flexat sub |
| | |< 90 є dup? pozi?ie vertical?. |
| | |Metodistul sus?ine antebra?ul |
| | |bolnavului, bolnavul efectueaz? |
| | |contrac?ia static? a mu?chilor |
| | |extensori ai mоinii |
|2 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe|
| |mu?chilor flexori a |spate, um?rul paralel trunchiului, |
| |bra?ului (des. 4.8) |antebra?ul flexat sub < 90 є ?i |
| | |dup? pozi?ie vertical?. Metodistul |
| | |sus?ine antebra?ul оn aceast? |
| | |pozi?ie ?inоnd bolnavul de mоn?, |
| | |bolnavul f?cоnd contrac?ia static? |
| | |a mu?chilor flexori a antebra?ului.|
|3 |Contrac?ia statica a |Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe|
| |mu?chilor flexori a |spate. Mоna оn extensie оn |
| |antebra?ului (des. 4.9) |articula?ia cotului la un < 180 є |
| | |se ridic? оn sus . Metodistul |
| | |?inоndu-se de um?rul bolnavului |
| | |?ine mоna оn pozi?ie vertical?, |
| | |bolnavul оncercоnd contrac?ia |
| | |static? a mu?chilor extensori ai |
| | |antebra?ului. |
|4 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?, |
| |mu?chilor flexori |mоinile de-a lungul corpului, |
| |dorsali ai plantei (des.|piciorul s?n?tos flectat оn |
| |4.10) |articula?ie genunchiului ?i se |
| | |sprijin? cu planta pe pat, membrul |
| | |paretic se aranjeaz? pe cea |
| | |s?n?toas? gamba se a?eaz? pe o |
| | |suprafa?? orizontal?. Bolnavul face|
| | |contrac?ii statice a mu?chilor |
| | |flexori dorsali ai plantei. |
|5 |Contrac?ia static? a |Culcat pe spate pe o suprafa?? |
| |mu?chilor extensori ai |orizontal?, mоinele de-a lungul |
| |gambei (des. 4.1) |corpului, piciorul s?n?tos flectat |
| | |оn articula?ia genunchiului ?i |
| | |sprijinit planta de pat, piciorul |
| | |paretic se aranjeaz? pe cel |
| | |s?n?tos, apoi gamba piciorului |
| | |paretic se extinde оn articula?ia |
| | |genunchiului sub < 180 є, ?i se |
| | |sus?ine de metodist. Bolnavul |
| | |men?ine gamba оn pozi?ia dat? – |
| | |vertical. |
|6 |Contrac?ia static? a |Culcat pe burt?, flexat? оn |
| |mu?chilor flexori ai |articula?ia genunchiului sub < 90 |
| |gambei (des. 4.2) |є, gamba pozi?ionat? оn pozi?ie |
| | |vertical? ?i sus?inut? de metodist.|
| | |Bolnavul se st?ruie s? men?in? |
| | |gamba оn pozi?ie vertical?. |
|7 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?, |
| |mu?chilor flexori ai |pe spate, piciorul paretic flexat |
| |coapsei (des.4.13) |sub < drept оn articula?ia |
| | |coxo-femural? ?i articula?ia |
| | |genunchiului, gamba sus?inut? de |
| | |metodist. Bolnavul sus?ine coapsa |
| | |оn pozi?ie orizontal? dat?. |Metodica оngrijirii bolnavului cu hemiparez?.
Tabelul 4.2.
|Trecerea bolnavului pe |Metodica оndeplinirii |
|pat (des. 4.16) |Bolnavul culcat pe spate, picioarele |
| |flexate оn articula?iile genunchilor ?i |
| |sprijinindu-se pe plante. Ajutorul r?dic?|
| |bazinul bolnavului ?i оl trage оntr-o |
| |parte, apoi cu ajutorul pernei se trec ?i|
| |umerii bolnavului. |
|Trecerea bolnavului |Pasiv: piciorul paretic flexat оn |
|peste partea s?n?toas? |articula?ie genunchiului, mоinile |
|(des. 4.17) |bolnavului оmpreun?. La rostogolire |
| |bolnavul se sus?ine de um?r ?i coaps?. |
| |Activ: bolnavul ?ine mоinile unite |
| |оmpreun?, trece piciorul paretic peste |
| |cel s?n?tos, оncepоnd de la coaps?. |
|Trecerea peste partea |Ajutorul sus?ine um?rul ?i genunchiul de |
|paretic?. |partea paretic?, bolnavul trece mоna |
| |s?n?toas? ?i piciorul pe partea cealalt?.|
|Trecerea din pozi?ia |Pasiv: bolnavul оn pozi?ie cu picioarele |
|culcat? оn pozi?ia |flectate se rostogole?te peste partea |
|?ezоnd?. (des. 4.19) |paretic?, la trecerea оn pozi?ia ?ezоnd? |
| |bolnavul se sus?ine de marginea patului. |
| |Activ: bolnavul culcat pe partea |
| |paretic?. Pentru ca s? se a?eze, se |
| |sprijin? de marginea patului cu mоna |
| |s?n?toas?, ajutorul sus?ine coapsa |
| |pacientului ?i оndreapt? um?rul din |
| |partea s?n?toas? оn sus. |
|Scularea din pozi?ie |Оn fa?a bolnavului se aranjeaz? o |
|?ezоnd? (des. 4. 20) |taburet?. Pacientul оntinde mоna paretic?|
| |оnainte, sus?inоnd-o cu mоna s?n?toas?, |
| |se apleac? оnainte a?a ca capul s? fie |
| |оnaintea picioarelor ?i se ridic?. |
| |Ajutorul st? din partea hemiparezei |
| |sus?inоnd bolnavul, iar mоna ajutorului |
| |s? fie aranjat? оn regiunea articula?iei |
| |coxo-femurale s?n?toase, cealalt? mоn? – |
| |pe genunchiul piciorului paretic. |
|Trecerea de pe scaun pe|Pasiv: ajutorul st? оn fa?a bolnavului, |
|pat sau de pe pat pe |apuc? bolnavul de umeri, sus?inоnd mоna |
|scaun (des. 4.21) |paretic? оntins? оntre um?rul ?u |
| |trunchiul s?u, genunchiul piciorului |
| |paretic este cuprins оntre genunchiul |
| |ajutorului. Greutatea bolnavului se trece|
| |pe t?lpi, apoi ajutorul оndreapt? umerii |
| |bolnavului оnainte ?i оn jos, ajutоnd la |
| |aceea ca t?lpile bolnavului s? se |
| |desparte de podea. Apoi se trece ?i |
| |trunchiul bolnavului. |
| |Activ: bolnavul las? picioarele pe podea,|
| |t?lpile se afl? pe o linie vertical? cu |
| |genunchii, mоinele оn lac?t оntinse |
| |оnainte. T?lpile se desprind de podea, |
| |iar оn greutatea corpului se trece |
| |оnainte, bolnavul se deplaseaz? spre |
| |scaun sau pat. Ajutorul sus?ine bolnavul |
| |de coapse ?i coordoneaz? mi?c?rile, |
| |redоndule plasticitate. Pentru a u?ura |
| |anteflexia bolnavului оn fa?a lui se |
| |aranjeaz? un scaun, de care pacientul se |
| |poate sprijini оn timpul scul?rii. |
|Mersul оn pozi?ie |Pasiv: masa corpului bolnavului se trece |
|?ezоnd? (des. 4.22) |lent dintr-o parte оn alta, schimbоnd |
| |concomitent ?i t?lpile. Mоinele sоnt |
| |fixate оn lac?t ?i оntinse оnainte. |
| |Activ: bolnavul desinest?t?tor |
| |оndepline?te mi?c?rile susnumite, mоinele|
| |оntinse оnainte. |
|Mersul (des. 4.23) |Ajutorul st? оn fa?a bolnavului. Mоna |
| |paretic? se aranjeaz? pe um?rul |
| |ajutorului. Ajutorul sus?ine mоna |
| |paretic?, trecоnd mоna sa sub um?rul |
| |bolnavului. Cealalt? mоna ajutorului se |
| |aranjeaz? pe bazinul pacientului ?i ajut?|
| |la mers. Ajutorul se poate aranja ?i din |
| |partea hemiparezei ?i sus?ine um?rul ?i |
| |palma mоini paretice. |Restabilirea deprinderilor uzuale la bolnavii dup? ichtus.
Tabelul 4.3.
|Deprinderea |Metodic? |
|Dezbr?carea (des. 4.24)|Bolnavul: urm?re?te dup? men?inerea |
| |echilibrului; mоna paretic? se men?ine |
| |оntre genunchi оn a?a mod ca s? suprim?m |
| |sinchineziile patologice: cu ajutorul |
| |mоinii s?n?toase trage gulerul c?ma?ei |
| |peste cap; scoate mоna s?n?toas? din |
| |mоnic? strоns? cu mоna care se afl? pe |
| |geninchi, cu mоna s?n?toas? scoate haina |
| |de pe mоna paretic?. Metodistul urm?re?te|
| |echilibrul pacientului, men?ine mоna |
| |paretic? оntins?; ajut? suprimarea |
| |sinchineziilor оn mоna paretic?. |
|Оmbr?carea pantalonilor|Bolnavul ocup? o pozi?ie “picior peste |
|(des. 4.25) |picior”, оmbrac? pantalonii pe piciorul |
| |paretic cu ajutorul mоnii s?n?toase; |
| |aranjeaz? piciorul paretic pe podea |
| |astfel ca degetele piciorului s? fie pe o|
| |linie vertical? cu genunchiul; piciorul |
| |s?n?tos оl оmbrac? оn pantalon. Оnainte |
| |de a?i trage pantalonii bolnavul trebuie |
| |s? se asigure c? о?i men?ine echilibru оn|
| |picioare. Pentru a fi mai sigur se poate |
| |sprijini de mas?. |
| |Metodistul: оndreapt? mоna bolnavului оn |
| |timpul primei faze de оmbr?care; |
| |controleaz? trecerea greut??ii corpului |
| |pe piciorul paretic; ajut? la fixarea |
| |genunchiului piciorului paretic оn timpul|
| |fazei a doua de оmbr?care. |
|Оmbr?carea maioului |Bolnavul: aranjeaz? maioul pe coapsa |
|(des. 4.26) |piciorului s?n?tos cu t?itura mare оn |
| |jos, mоna paretica fiind strоns? оntre |
| |genunchi pentru preоntоmpinarea |
| |sinchineziilor patologice, cu ajutorul |
| |mоinii s?n?toase оmbrac? maioul peste |
| |cap. La оmbr?carea maioului peste cap |
| |corpul r?mоne u?or flectat, apoi bolnavul|
| |se оndreapt? ?i – ?i aranjeaz? maioul. |
| |Metodistul: оndreapt? mоna paretic? оn |
| |mоnec?; ajut? la оmbr?carea maioului |
| |peste cap. |
|Оmbr?carea c?ma?ei |Bolnavul: se a?eaz? a?a ca pentru |
|(des. 4.27) |оmbr?carea maioului; aranjeaz? c?ma?a pe |
| |genunchiul piciorului paretic cu gulerul |
| |оn jos; mоna paretic? se strоnge оntre |
| |genunchi pentru preоntоmpinarea |
| |sinchineziei; aranjeaz? mоneca pentru |
| |m?na paretic? оntre genunchi; cu m?na |
| |s?n?toas? trage m?neca pe m?na paretic? |
| |pоn? la nivelul um?rului; se apuc? c?ma?a|
| |?i se оmbrac? mоna s?n?toas?. |
| |Metodist: оndreapt? mоna paretic? оn |
| |mоneca hainei. |
|Оnc?l?area |Bolnavul: ocup? pozi?ia ini?ial?, ar?tat?|
|оnc?l??mintei ?i |pe desen, desface ciorapu cu degetul |
|ciorapilor. (des. 4.28)|mare, indicator ?i mediu, оncal?? |
| |ciorapul. Оncal?? оnc?l??mintea pe |
| |degete, pune talpa cu piciorul pe podea |
| |?i оncal?? piciorul. |
| |Metodistul: la necesitate corecteaz? |
| |pozi?ia оnc?l??mintei la prima etap?; |
| |exercit? presiune pe genunchiul paretic |
| |la etapa a doua. |
|Cur??irea din?ilor, |Bolnavul: se convinge оn stabilitatea sa;|
|piept?narea, |dup? m?sura posibilit??ilor оndepline?te |
|b?rbieritul, ?i |procedurile corespunz?toare cu ambele |
|machiajul (des. 4.29) |mоini. |
| |Metodistul: ajut? bolnavului la |
| |men?inerea echilibrului, оi ajut? la |
| |men?inerea mоinii paretice. Sоnt necesare|
| |pauze scurte pentru restabilirea |
| |echilibrului pacientului. |
|Alimentarea bolnavului |Bolnavul: ocup? o pozi?ie comod? la mas?,|
|(des. 4.30) |mоna paretic? оntins? оnainte ?i st? pe |
| |mas?. |
| |Metodistul: coordoneaz? mi?c?rile |
| |bolnavului. |
|Deschiderea robinetului|Bolnavul: ?ede pe scaun, rote?te |
|(des. 4.31) |robinetul, controleaz? temperatura apei |
| |cu mоna s?n?toas?. |
| |Metodistul: controleaz? ambele mоini ale |
| |bolnavului. |
|Sp?larea cu ajutorul |Bolnavul: men?ine echilibrul оn pozi?ie |
|mоinii s?n?toase |?ezоnd? (trunchiul pu?in оnclinat |
|(des. 4.32) |оnainte, um?rul paretic оntins) оndreapt?|
| |mоna paretic? pe chiuvet?, spal? mоna ?i |
| |fa?a. |
| |Metodistul: supravegheaz? echilibrul |
| |bolnavului. Pe contul schimb?rii |
| |оn?l?imii scaunului e posibil de a |
| |preоntоmpina contrac?ia mu?chilor mоini |
| |оn cazul hipertonic, luxa?ia um?rului pe |
| |contul оntinderii capsulei articula?iei |
| |um?rului оn caz de hipotonie muscular?. |
|Sp?larea mоinii |Bolnavul: ia оn mоna paretic? bureta, iar|
|s?n?toase cu mоna |cu mоna s?n?toas? se sus?ine de marginea |
|paretic? |mesei sau chiuvetei. |
|(des. 4.33) |Metodistul: coordoneaz? mi?c?rile mоinii |
| |paretice оn timpul sp?l?rii, sus?ine mоna|
| |de cot, trage um?rului mоinii paretice |
| |оnainte. ?tergarul se trage peste mоna |
| |paretic? de c?tre bolnav sau metodist. |
|Sp?larea picioarelor |Bolnavul: aranjeaz? piciorul s?n?tos pe |
|(des.4.34) |linie medie, apoi apuc? cu ambele mоini |
| |piciorul paretic оn regiunea |
| |genunchiului; piciorul paretic оl pune pe|
| |cel s?n?tos , spal? piciorul paretic. |
| |Metodistul: controleaz? piciorul s?n?tos,|
| |urm?re?te pozi?ia celui paretic. Оn |
| |timpul cоnd bolnavul st? cu piciorul |
| |peste picior trebuie de urm?rit ca centru|
| |de greutatea s? se proiecteze pe vоrful |
| |degetelor piciorului paretic. |
|Igien? personal? |Bolnavul: st? оn fa?a chiuvetei, trece |
|(des.4.35) |greutatea de pe piciorul bolnav pe cel |
| |s?n?tos, se spal?. |
| |Metodistul: ajut? la trecere greut??ii |
| |corpului. Dac? оn timpul procedurii |
| |pacientul pierde echilibrul e necesar de |
| |a face оntreruperi pentru a restabili |
| |echilibru. |
